Ocna Mures, Alba
Ocna Mureș, judetul Alba, Romania.
Detalii Ocna Mures, judetul Alba, Romania. Detalii despre localitatea Ocna Mures strazii, coduri postale, vremea, istoric, obiective, cazare, poze etc.Harta Ocna MuresVremea Ocna Mures
Firme Ocna MuresStrazi Ocna MuresCoduri postale Ocna Mures
Coordonate: 0° 0′ 0″, 0° 0′ 0″
Populatia
Suprafata
Altitudine
Poze imagini Ocna Mures
Distante rutiere Ocna Mures
Farmacii Ocna MuresTaxi Ocna MuresScoli Ocna MuresPrimaria Ocna MuresBanci Ocna MuresBiserici Ocna MuresMagazine Ocna MuresConstructii Ocna MuresPosta Romana Ocna MuresFirme curatenie Ocna MuresFirme transport Ocna MuresFirme Mobila Ocna MuresAmbulanta Ocna MuresStomatologie Ocna MuresVeterinar Ocna MuresAvocat Ocna MuresAlte detalii in curand
Istoric
Fișier:Josephinische Landaufnahme pg140.jpg|right|300px|thumb|Zona Ocna Mureş – Uioara de Sus, Alba|Uioara de Sus - Uioara de Jos, Alba|Uioara de Jos pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 140) Așezare civilă romană în Dacia (sec. II-III), cunoscută pentru exploatarea sării, sub denumirea "Salinae" Vezi "Segmentum VIII" din "Tabula Peutingeriana".. Exploatarea relativ intensă a zăcământului de sare în epoca romană, a favorizat dezvoltarea unei importante așezări cu caracter rural, identificată cu "Salinae", ale cărei urme arheologice se întind pe o mare arie, pe ambele maluri ale Mureșului. Fără cercetări sistematice, se cunosc descoperiri ce provin de pe aria orașului și din împrejurimi, fără posibilitatea unor precizări topografice: subconstrucții de clădiri, numeroase materiale de construcții tegulare "Tegular" = confecționat din țiglă., sculpturi de marmură, vase de ceramică, un opaiț cu inscripția "FORTIS" și alte obiecte. Din zona minelor de sare provin trei inscripții fragmentare, iar din alte locuri mai multe monede de argint și bronz între care și un "dupondius" "Dupondius" = monedă romană. din timpul împărătesei romane Anna Galeria Faustina (130-176) din anii 138-141. La marginea de est a localității, lângă drumul spre Uioara de Sus, s-au descoperit în anul 1931 trei morminte cu sarcofage din cărămizi, acoperite cu țigle. Unele cărămizi aveau ștampile de la producătorii particulari P AE TERN și TII (inscripții incomplete). Numeroase descoperiri numismatice se semnalează și la sud de oraș, în valea de la Hopârta: un "sesterius" "Sesterius" = monedă romană. din vremea împăratului roman Traian, o monedă de bronz și o alta de argint. Urmele de locuire descoperite pe teritoriul orașului indică prezența oamenilor încă din epoca bronzului (Cultura Wietenberg). Au fost descoperite numeroase obiecte de tezaur, statuia zeiței Hecate și un relief cu Lupa Capitolina. Prima atestare documentară datează din anul 1203 sub numele de Uioara Numele "Uioara" vine de la cuvântul maghiar "Ujvár" = "Orașul Nou"., apoi la 13 ianuarie 1280 într-un act de schimb de moșii. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei (Sectio 140), realizată la ridicarea topografică din anii 1769-1773 este marcată în felul următor prezența unor exploatări de sare abandonate în zona actualului oraș Ocna Mureș: "Ruiniert, Saltz Gruben, Okne". Localitatea s-a dezvoltat abia la sfârșitul secolul al XVIII-lea|secolului al XVIII-lea, când a început exploatarea organizată a sării, respectiv, când administrația austriacă a preluat controlul producției de sare. În perioada interbelică a fost sediul plasa Ocna-Mureș|plășii Ocna-Mureș din cadrul județul Alba (interbelic)|județului Alba (interbelic). Ocna Mureș a fost declarat oraș în anul 1956 și are în subordine 5 localități; 2 localități componente (Uioara de Sus și Uioara de Jos) și 3 sate (Cisteiu de Mureș, Micoșlaca și Războieni-Cetate).Localitati cu nume asemanator:
Ocna de Fier, Caras-SeverinOcna de Jos, HarghitaOcna de Sus, HarghitaOcna Dejului, ClujOcna Mures, AlbaOcna Sibiului, SibiuOcna Sugatag, Maramures