Sebes, Alba

Sebeș, judetul Alba, Romania.

Detalii Sebes, judetul Alba, Romania. Detalii despre localitatea Sebes strazii, coduri postale, vremea, istoric, obiective, cazare, poze etc.
Harta SebesVremea Sebes
Firme SebesStrazi SebesCoduri postale Sebes
Coordonate: 0° 0′ 0″, 0° 0′ 0″
Populatia
Suprafata
Altitudine
Poze imagini Sebes
Distante rutiere Sebes
Banci Sebes
Benzinarii Sebes
Cazare Sebes
Timp liber Sebes
Farmacii Sebes
Taxi Sebes
Scoli Sebes
Primaria Sebes
Pizzerii Sebes
Gradinite Sebes
Librarii Sebes
Cofetarii Sebes
Florarii Sebes
Coafura Sebes
Frizerii Sebes
Banci Sebes
Biserici Sebes
Magazine Sebes
Constructii Sebes
Instalatii Sebes
Hoteluri Sebes
Restaurante Sebes
Posta Romana Sebes
Firme curatenie Sebes
Firme curatenie Sebes
Firme transport Sebes
Firme Mobila Sebes
Firme it Sebes
Ambulanta Sebes
Petrom Sebes
Topograf Sebes
Stomatologie Sebes
Manastiri Sebes
Veterinar Sebes
Avocat Sebes
Muzeul municipal Ioan Raica
Cetatea Sebesului
Halele Breslelor
Turnul Studentului
Casa Binder
Casa Zapolya
Biserica Evanghelica-Lutherana din Sebes
Alte detalii in curand

Istoric

În Antichitate, pe locul Sebeșului de astăzi s-a aflat o așezare dacică, încorporată în Imperiul Roman. Orașul a fost întemeiat în secolul al XII-lea de coloniștii sași veniți la chemarea regelui Ungariei. În Sebeș s-au stabilit populații provenite din zona Rinului și a Moselei (regiunea Luxemburgului și a vestului Germaniei de astăzi). Denumirea de "sași transilvăneni" provine din confuzia făcută de cancelaria regelui Ungariei, pentru care toate populațiile germane erau "saxones", "sași". Germanii din Sebeș au fost de fapt franconi de pe Rin, "Rheinfranken". Sebeșul Săsesc a fost unul din cele mai importante orașe ale Transilvaniei medievale, devenind una din cele "șapte cetăți" care au dat numele german al provinciei: "Siebenbürgen". În cele mai vechi documente istorice care atestă existența Sebeșului, localitatea poartă numele de "Malembach" (1245), "Millenbach" (1309), denumiri care derivă din săsescul "Malemboch", însemnând "râu care poartă mult pietriș", lucru care corespunde realității geografice. Numele german modern al orașului, "Mühlbach" ("râul morii"), i-a îndemnat pe mulți istorici români (derutați de confuzia lingvistică) să speculeze că la sosirea lor, sașii ar fi ocupat orașul clădit încă în secolul al 8-lea de către români, pe care i-ar fi obligat să se retragă în amonte, pe valea "râului morii". Lucrarea lui Johannes Troester "Das alt und neue Teutsche Dacia" apărută în 1666 la Nürnberg stabilește data înființării orașului în anul 1150. În anul 1242, invazia mongolă a distrus orașul, locuitorii trebuind să înceapă reconstrucția. În urma acesteia, vechea bazilică romanică cu două turnuri a fost reclădită în noul stil gotic timpuriu, ridicând pe ruinele celor două turnuri inițiale turnul actual și refăcând nava centrală. Secolul al XIV-lea a adus cu sine o perioadă de dezvoltare a orașului, el fiind cotat în 1376 al treilea ca importanță comercială între orașele săsești. Alfred Möckel - "Aus Mühlbachs Vergangenheit. Ein Überblick über die Geschichte der Stadt", Verlag Johann Stegmann, Mühlbach, 1929. Un act regesc din 1387 consfințește dreptul Sebeșului de a ridica ziduri, deși construcția acestora incepuse probabil înainte de jumătatea secolului al XIV-lea. Acesta devine astfel in ciuda întinderii sale reduse primul oraș din Transilvania înconjurat complet cu fortificații din zidărie. Atacul Imperiul Otoman|Imperiului Otoman din 1438 gasește Sebeșul apărat de o centură de ziduri nu foarte groasă, cu turnuri și două porți. Acestea din urmă se deschid însă relativ repede turcii intrând în cetate. Memorabilă este rezistența solitară a unuia dintre turnuri: cel zis al "Studentului". Teodor Octavian Gheorghiu - Arhitectura medievală de apărare din România, Editura tehnică 1985, pag. 132 Fișier:Josephinische Landaufnahme pg186.jpg|265px|thumb|right|Sebeş în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 La 1485 regele Matia Corvinul acordă orașului o serie de privilegii pentru completarea fortificațiilor. Modificările cele mai importante le suferă incinta bisericii al carui zid este supraînălțat. Lucrări de mai mică anvergură, terminate în primii ani ai secolului al XVI-lea fiind efectuate și la incinta exterioară. Fortificația rămâne modestă cuprinzând 7-8 turnuri (unul interior) și doua porți prevăzute cu barbacane. Teodor Octavian Gheorghiu - Op. cit., pag. 164 Ultimele urme ale șanțurilor de apă care înconjurau orașul au fost transformate în ultima parte a secolului al XIX-lea în lacul din parcul orașului. Alfred Möckel - "Aus Mühlbachs Vergangenheit. Ein Überblick über die Geschichte der Stadt", Verlag Johann Stegmann, Mühlbach, 1929. După pandemia de ciumă din 1738, populația orașului a scăzut foarte mult, orașul fiind salvat în bună măsură de venirea celui de-al doilea val de coloniști din spațiul german, mai exact din Baden-Durlach (începând cu anul 1748) și Hanau (1770). Alfred Möckel - "Aus Mühlbachs Vergangenheit. Ein Überblick über die Geschichte der Stadt", Verlag Johann Stegmann, Mühlbach, 1929. Dieta Transilvaniei se întrunește de două ori în Sebeș, în 1556 și 1600. Locul întrunirilor, Casa Zápolya, este astăzi muzeu. Până la reorganizarea administrativă românească din perioada interbelică s-a numit Sebeșul Săsesc și a făcut parte din comitatul Sibiu. Apoi a fost inclus în județul Alba (interbelic). Între anii 1950 și 1968, Sebeșul a făcut parte din Regiunea Hunedoara.

Localitati cu nume asemanator:

Sebes, Alba
Sebes, Brasov
Sebes, Mures
Sebesel, Alba
Sebesu de Jos, Sibiu
Sebesu de Sus, Sibiu