Varadia de Mures, Arad

Vărădia de Mureș, judetul Arad, Romania.

Detalii Varadia de Mures, judetul Arad, Romania. Detalii despre localitatea Varadia de Mures strazii, coduri postale, vremea, istoric, obiective, cazare, poze etc.
Harta Varadia de Mures Vremea Varadia de Mures
Strazi Varadia de Mures Coduri postale Varadia de Mures
Coordonate: 0° 0′ 0″, 0° 0′ 0″
Populatia
Suprafata
Altitudine
Poze imagini Varadia de Mures
Distante rutiere Varadia de Mures
Alte detalii in curand

Istoric

Fișier:Arad Josephinische Landesaufnahme pg27-30.jpg|thumb|290px|right|Vărădia de Mureș în Harta Iosefină a Comitatul Arad|Comitatului Arad Prima atestare documentară a localității Vărădia de Mureș datează din anul 1369. În punctul denumit ,,Cetate’’, urme arheologice diverse, parțial cercetate, pun în evidență o continuitate de locuire de circa două milenii și jumătate. Aici sunt descoperite o așezare hallstattiană (mileniul I î. Hr.), o fortificație dacică (sec. II î. Hr.), care continuă să existe și în sec. III d. Hr. și să întrețină relații strânse cu Imperiul Otoman din sudul Mureșului. Tot aici trebuie căutată și prima vatră medievală a satului, menționat documentar în 1369, denumirea de ,,Varadi’’ fiind motivată fie de memoria vechii cetăți antice, fie de o nouă fortificație. Cetatea medievală apare în documente mult mai târziu (în 1479) și nu e sigur legată de punctul ,,Cetate’’. Aici, în schimb, la poalele înălțimilor, este descoperită ruina bisericii ortodoxe din sec. XIV-XV a satului ,,Varadi’’, amintit mai sus. Este important de observat că și noua biserică ortodoxă, de lemn (ulterior construită din zid), a fost ridicată în apropierea acestui sit, ocupat acum parțial de ,,Cimitirul Bisericii’’. Axa principală a satului (pe care în ultima perioadă s-au edificat o serie de dotări ale satului), însoțind drumul de tranzit este de asemenea orientată spre situl respectiv, astfel încât aici trebuie căutată zona veche a satului, peste care a intervenit parțial sistematizarea austriacă. Dacă aria de-a lungul drumului este plauzibil să fi fost ,,aliniată’’ în sec. XVIII (ca și la alte sate de pe Valea Mureșului), restul satului păstrează o organizare mult mai veche, de tip ,,ocol’’ (,,adunat’’ sau ,,îngrămădit’’), specifică satelor din zona colinară, vizibilă mai ales în arealul fostului târg din nordul șoselei. Până în 1552, anul primei ocupații turcești, istoria satului este legată de cea a cetății-castelului, care este implicat în majoritatea evenimentelor zonale. Castelul are mai mulți proprietari, iar către sfârșitul secolului XV, Vărădia devine târg, demonstrând un anumit nivel de dezvoltare și atractivitate. Pentru perioada respectivă, așezarea este plauzibil să fi fost organizată de-a lungul drumului de tranzit de pe vale, orientată fiind către biserica descoperită arheologic și în relație cu castelul, aflat în aceeași zonă (poate mai apropiat de vale), dar nelocalizat cu precizie. De asemenea, către nord, se desfășurau arii locuite apărute spontan, de tipul celor care se mențin și astăzi în zonă. Ocupația otomană nu a adus schimbări importante. Cetatea-castel și-a menținut funcțiile și prin aceasta, a fost ținta unor atacuri și distrugeri. Descrierea lui Evlia Celebi este foarte concludentă; cetatea fiind suficient de mare pentru a include câteva locuințe (poate nu 150, dat fiind că sunt cunoscute exagerările călătorului turc) și reședința dizdarului. Pe de altă parte, este plauzibil ca o parte din așezare (centrul) să fi fost fortificat cu palisadă (de aici denumirea de ,,palancă’’ pe care o utilizează Celebi), astfel încât numărul de case poate fi apropiat de realitate. Importanța așezării se menține și după recucerirea de către creștini, austriecii transformând-o în centru grăniceresc și sediu de district, cu 9 sate, interesant, aproape toate în sudul Mureșului și întinse pe o arie foarte mare. Cetatea, fiind implicată în răscoala curuților, va fi abandonată și demolată începând cu 1709, dispărând complet în perioada ulterioară. Evoluția demografică din prima jumătate a secolului XVIII demonstrează că Vărădia parcurge o perioadă tulbure. De la peste 50 de familii în 1715, ajunge la 17 peste numai 5 ani. Abia în 1771 atinge iarăși numărul de familii din 1715. Pe parcursul secolului XIX, evoluția demografică este foarte inegală. Dacă în prima jumătate, ea este lentă, continuând curba din ultimele decenii ale secolului XVIII, în jumătatea a doua ea se accelerează, atingând la sfârșitul secolului cca 1100 locuitori. Atunci este refăcută și vechea biserică ortodoxă. Majoritatea erau români, proporție care se menține și după primul război mondial, când populația depășește 1200 de locuitori.

Localitati cu nume asemanator:

Varadia, Caras-Severin
Varadia de Mures, Arad