Vadu Crisului, Bihor

Vadu Crișului, judetul Bihor, Romania.

Detalii Vadu Crisului, judetul Bihor, Romania. Detalii despre localitatea Vadu Crisului strazii, coduri postale, vremea, istoric, obiective, cazare, poze etc.
Harta Vadu CrisuluiVremea Vadu CrisuluiMersul trenurilor Vadu CrisuluiMersul trenurilor Vadu Crisului
Firme Vadu CrisuluiStrazi Vadu CrisuluiCoduri postale Vadu Crisului
Coordonate: 46° 59′ 15″, 22° 30′ 57″
Populatia
Suprafata
Altitudine
Poze imagini Vadu Crisului
Distante rutiere Vadu Crisului
Biserici Vadu Crisului
Magazine Vadu Crisului
Constructii Vadu Crisului
Pensiuni Vadu Crisului
Alte detalii in curand

Istoric

Urmele umane pe teritoriul satului își fac simțită prezența încă din epoca pietrei (paleolitic). Mărturie sunt descoperirile arheologice, mai ales din peșterile din zonă, care au scos la iveală vestigii databile până în epoca bronzului. Prima atestare documentară a satului Vadu Crișului este din anul1332. În cursul evul mediu|evului mediu, au existat două localități Vad, una pe malul stâng și alta pe cel drept al Crișului Repede. Până în secolul al XVIII-lea, Vadul de pe malul drept a făcut parte din domeniul cetății Sinteu, mai târziu Alesd, iar cel de pe malul stâng a aparținut domeniului familiei Telegdi de la Tileagd. Topa de Criș aparținea de Ocolul nobilier romanesc al Borodului. Dezvoltarea deosebită a așezării de pe malul drept, poziția sa geografică, l-a determinat pe regele Ungaria|Ungariei, Sigismund de Luxemburg, să declare localitatea oraș liber crăiesc, privilegiu de care nu s-a bucurat nici orașul Oradea (1405). Oamenii s-au îndeletnicit cu cultivarea pământului, creșterea vitelor și cu olăritul. Aceasta din urma preocupare este atestată în documente începând cu anul 1639. În veacurile XVIII – XIX, populația este într-o permanentă creștere numerică, Vadu Crișului fiind cea mai mare localitate de pe valea Crișului Repede. Compoziția etnică a fost mereu constantă: circa 65% romani, 33% maghiari și alte naționalități. Intrarea în folosință a căii ferate, tronsonul Vad-Suncuius, în anul 1870, descoperirea în 1905 a Peștera Vadu Crișului|peșterii vestită prin bogata ei în fauna cavernicolă, au dat un nou impuls dezvoltării așezării, care devine și un punct turistic atrăgător. Mulți locuitori ai satului au participat la revolta populară de la Alesd din 1905, unii fiind uciși iar alții arestați . Primul război mondial (1914-1918) întrerupe dezvoltarea așezării, mulți fii ai satului cazând eroic pe fronturi pentru o cauză ce le era străină. Detașamentele de secui în retragere din fața armatelor romane care au staționat în zonă au comis numeroase atrocități pe raza localității în perioada ianuarie-aprilie 1919 dar mai ales în satul vecin, Birtin. Anul 1930 a adus un eveniment care și-a pus amprenta emoțională pentru multă vreme asupra localității. La 6 iunie, în urma pierderii unuia din rezervoarele avionului, a rămas în pană de carburant și a aterizat în marginea satului viitorul rege Carol II, care venea spre București de la Munchen via Viena. Fata care i-a dat regelui să bea apa din ulciorul de lut a fost dusă la București, și a făcut parte din suita regală, fiind și model pentru una din bancnotele din aceă perioadă. (Interesant că prof. Ioan Godea , fostul director al Muzeului Satului din București, a fost în perioada 1969-1970 profesor de istorie la Liceul din Vadu-Crișului și a stat în gazdă chiar la femeia care i-a dat apă regelui Carol al II-lea). Căruțașul care a plecat cu căruța și a adus rezerve de carburant pentru avion a fost angajat la Căile Ferate Române|CFR. Buna primire ce i s-a făcut a determinat apoi o lungă relație de simpatie a suveranului cu locuitorii. Pe locul aterizării avionului s-a construit un monument și ulterior o cazarma unde aveau loc manifestări cu ocazia zilei regelui. O delegație de la Vadu-Crișului participa în fiecare an la parada de la București. la 8 iunie 1940 cu ocazia aniversarii a 10 ani de la revenirea in Romania , Regele Carol al II lea a emis o moneda de aur de 42 g , cu diametrul de 41 mm care o reprezinta pe fata care a adus apa regelui in 6 iunie 1930 la Vadu Crisului . Numele de familie al fetei era Mudura , dar in Bucuresti ea a aparut cu numele de Modura . O statuie a fetei cu ulciorul cu apa ( statuia Modurei ) se afla si acum la fantana Modura , la capatul Aleei Restauratiei din Parcul Herastrau . Pentru o scurtă perioadă până în 1940, Vadu Crișului s-a numit Vadul lui Carol. Dictatul de la Viena (30 august 1940) a adus pe aceste meleaguri administrația statului ungar. Armatele horthyste au fost au fost primite cu bucurie de populația maghiară (8 septembrie 1940) care a trecut la măsuri de înlocuire a tuturor instituțiilor cu caracter român. Al doilea razboi mondial a afectat puternic viața oamenilor, mulți săteni căzând în lupte departe de casă, dar a avut ca rezultat anularea prevederilor dictatului, armatele romane și sovietice intrând în Vadu Crișului și Birtin la 14 octombrie 1944. În retragere, armatele de ocupație ungară au aruncat în aer toate tunelurile de cale ferată și podul peste Criș. După 1948, regimul comunist s-a impus prin măsuri ce au afectat însăși proprietatea locuitorilor, s-a cooperativizat agricultura, au fost naționalizate toate micile întreprinderi existente în sat. Între realizările acestor ani, pe primul loc se situează înființarea Liceului teoretic, unul din primele în mediu rural (1953), dotat pe urmă cu o clădire modernă dar desființată în 1973 și reînființat în 1990, care a avut și are cadre didactice de mare valoare și care a dat generații de absolvenți ce s-au afirmat pe plan național. Din anul 1955, peștera Vadu Crișului și cascada cu întreg defileul au fost declarate rezervație naturală, tot în acest an s-a încheiat și electrificarea localității. În 1962 s-a început construirea unui cămin cultural modern care s-a remarcat apoi prin bogata sa activitate. Ideea de a valorifica creația olarilor locali, precum și dorința de a pune în evidență folclorul zonei a dus în anul 1969 la lansarea unei manifestări devenite apoi tradiție : Târgul de la Vama Sării, ținut de atunci în fiecare an , în prima duminică din luna iunie. El poartă în denumirea sa amintirea locului, a Vadului de pe Criș unde se vămuiau mărfurile între care și sarea în secolele XIII – XV.

Localitati cu nume asemanator:

Vadu, Constanta
Vadu, Hunedoara
Vadu, Mures
Vadu Anei, Ilfov
Vadu Crisului, Bihor
Vadu Dobrii, Hunedoara
Vadu Izei, Maramures
Vadu Lat, Giurgiu
Vadu Moldovei, Suceava
Vadu Motilor, Alba
Vadu Negrilesei, Suceava
Vadu Oii, Buzau
Vadu Oii, Constanta
Vadu Parului, Prahova
Vadu Pasii, Buzau
Vadu Rosca, Vrancea
Vadu Sapat, Prahova
Vadu Soresti, Buzau
Vadu Stanchii, Dambovita
Vadu Vejei, Iasi
Vadurele, Salaj
Vadurele (Alexandru cel Bun), Neamt
Vadurele (Candesti), Neamt
Vaduri, Neamt
Vadurile, Vaslui