Alexandria, Teleorman
Alexandria, judetul Teleorman, Romania.
Detalii Alexandria, judetul Teleorman, Romania. Detalii despre localitatea Alexandria strazii, coduri postale, vremea, istoric, obiective, cazare, poze etc.Harta AlexandriaVremea AlexandriaMersul trenurilor AlexandriaMersul trenurilor AlexandriaMersul trenurilor Alexandria
Firme AlexandriaStrazi AlexandriaCoduri postale Alexandria
Coordonate: 0° 0′ 0″, 0° 0′ 0″
Populatia
Suprafata
Altitudine
Poze imagini Alexandria
Distante rutiere Alexandria
Magazine AlexandriaBanci AlexandriaPuncte utile AlexandriaCazare AlexandriaBenzinarii AlexandriaTimp liber AlexandriaFarmacii AlexandriaTaxi AlexandriaScoli AlexandriaPrimaria AlexandriaGradinite AlexandriaPoliclinice AlexandriaBrutarii AlexandriaBanci AlexandriaBibliotecii AlexandriaBiserici AlexandriaMagazine AlexandriaConstructii AlexandriaInstalatii AlexandriaPosta Romana AlexandriaFirme paza AlexandriaFirme curatenie AlexandriaFirme transport AlexandriaFirme it AlexandriaAmbulanta AlexandriaPompieri AlexandriaMuzee AlexandriaPetrom AlexandriaTopograf AlexandriaStomatologie AlexandriaGinecologie AlexandriaVeterinar AlexandriaAvocat AlexandriaMuzeul Judetean de Istorie TeleormanPodul metalic peste raul VedeaBiserica Adormirea Maicii Domnului din AlexandriaBiserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel din AlexandriaCatedrala Domneasca si Episcopala Sfantul Alexandru din AlexandriaAlte detalii in curand
Istoric
Deși tânăr din punct de vedere istoric, cercetările arheologice efectuate în zona în care este situat orașul, au scos la iveală urme de viață datând din paleolitic, neolitic, epoca metalelor, evul mediu. Deci viața a început pe acest teritoriu din zorii istoriei și s-a perpetuat, dezvoltat și perfecționat neâncetat în decursul veacurilor. Ideea întemeierii orașului Alexandria își are originea în hotărârea unor grupuri de locuitori din Zimnicea și Mavrodin de a înființa un oraș liber de orice ingerință străină. Întemeiat în 1834, după planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Otto von Moritz (cel ce lucrase planurile orașelor Brăila și Giurgiu și avea să execute, mai târziu, planul viitorului oraș Turnu Severin), orașul și-a luat numele domnitorului de atunci al Țării Românești, Alexandru Dimitrie Ghica (1834 - 1842) ale cărui oseminte se găsesc depuse astăzi într-un monumental sarcofag din incinta Catedralei Episcopale "Sfântul Alexandru" din municipiu. Hărnicia întemeietorilor, agricultori, meșteșugari și negustori, condițiile geografice și mai ales "Ekstruktia" - acea interesantă constituție pe care și-au alcătuit-o și după care s-au condus timp de 30 de ani: - "o pildă de gândire profund omenească, un exemplu de conducere democratică, prin reprezentanți aleși ai locuitorilor și un omagiu adus principiului de libertate și pașnică conlocuire a cetățenilor"-, toate au făcut ca Alexandria să evolueze, ca așezare, destul de energic. Comerțul, dominat de afacerile cu cereale și vite, a constituit cea mai importantă ramură a vieții economice până la 1948. Fișier:Monumentul eroilor.Alexandria.5.jpg|thumb|left|225px|Monument dedicat eroilor din Războiul pentru reîntregirea patriei, (1916-1919) După reînființarea județului Teleorman, în anul 1968, devenind reședința acestuia, Alexandria beneficiază de importante investiții. Pe 27 iulie 1979 orașul Alexandria este declarat municipiu. Alexăndrinenii s-au implicat în toate evenimentele de răscruce ale istoriei moderne a României: Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor Române (1859), Războiul de Independență al României|Războiul de neatârnare (1877-1878), Răscoala țărănească din 1907; Primul război mondial|Războiul pentru reîntregirea patriei (1916-1919) și cel de-al doilea Război Mondial (1940-1945). Cu dăruire, locuitorii Alexandriei au participat la Revoluția din decembrie 1989, iar în anii care au urmat, la toate marile transformări caracteristice perioadei de tranziție. Astfel, Alexandria își va afla ritmul propriu unei găsiri de sine, care să-i permită o integrare firească la nivel național și european. În apropierea actualului oraș, în punctul numit "La Vii" (la 2 km spre nord) au fost descoperite urmele unei așezări geto-dace datând din sec V-IV î.Hr., în care s-au găsit vase de ceramică (străchini, cupe cu două toarte etc.) lucrate cu mâna sau la roată, piese din bronz (3 fibule) ș.a. În punctul numit "La Hectare" (2 km SE de oraș) s-au identificat urmele unei așezări datând din sec. IV d.Hr. formată din bordeie rectangulare (2,80 x 4,50 m), în care s-au găsit vase de ceramică din pastă cenușie sau cărămizie, lucrate la roată cu linii de decor incizate. Pe malul stâng al râului Vedea a fost descoperită o așezare veche românească datând din sec. VIII-XI. Deși tânăr din punct de vedere istoric, cercetările arheologice efectuate în zona orașului au scos la iveală urme de viață datând din paleolitic, neolitic, evul mediu. Deci viața a început pe acest teritoriu în zorii istoriei și s-a dezvoltat neîncetat de-a lungul veacurilor. Ideea întemeierii orașului Alexandria își are originea în hotărârea unor grupuri de locuitori din Zimnicea și Mavrodin de a înființa un oraș liber de orice idee străină. În 1834, pe vatra acestor vechi așezări, a fost întemeiată localitatea Alexandria de către domnitorul Alexandru D. Ghica|Alexandru Dimitrie Ghica, de la care derivă și numele actualului oraș. În 1837 așezarea a fost distrusă în mare parte de un incendiu violent. Refăcută ulterior, așezarea a fost declarată oraș în 1840 printr-un hrisov domnesc care se păstrează la Muzeul de istorie al orașului. În a doua jumătate a secolului XIX și în prima jumătate a secolului XX, la Alexandria aveau loc vestitele târguri anuale, cunoscute sub numele de Bâlciul Mavrodinului. Declarat municipiu la 27 iulie 1979, orașul a suferit mari pagube materiale de pe urma cutremurul din 1977|cutremurului din 4 martie 1977.Localitati cu nume asemanator:
Alexandria, Teleorman