Horezu, Valcea

Horezu, judetul Valcea, Romania.

Detalii Horezu, judetul Valcea, Romania. Detalii despre localitatea Horezu strazii, coduri postale, vremea, istoric, obiective, cazare, poze etc.
Harta HorezuVremea Horezu
Firme HorezuStrazi HorezuCoduri postale Horezu
Coordonate: 0° 0′ 0″, 0° 0′ 0″
Populatia
Suprafata
Altitudine
Poze imagini Horezu
Distante rutiere Horezu
Benzinarii Horezu
Scoli Horezu
Gradinite Horezu
Banci Horezu
Biserici Horezu
Magazine Horezu
Spalatorii Horezu
Constructii Horezu
Firme transport Horezu
Stomatologie Horezu
Veterinar Horezu
Avocat Horezu
Statiunea Horezu
Alte detalii in curand

Istoric

Descoperirile făcute în urma cercetărilor arheologice din zona Ferigile, de lângă Horezu au scos la iveală mărturii arheologice din secolul IX|secolele al IX-lea și secolul XIII|al XIIl-lea privind localizarea unor așezări umane. Menționez că regiunea subcarpatică a actualei zone Horezu a făcut parte din Cnezatul lui Farcaș, menționat documentar prin Diploma regelui Bela al IV al Ungaria|Ungariei. Dezvoltarea așezărilor horezene este legată de traseele de transhumanță, de drumurile haiducilor, care traversau zona precum și de drumul sării care "pornea de la Ocnele Mari, trecea prin Pietrari, Vâlcea|Pietrarii de Jos și din Horezu continua către Slătioara, Vâlcea|Slătioara și ajungea la Cernești". Localitate, astăzi orașul Horezu, este atestat documentar într-un hristov aparținând domnitorului Vlad Călugărul din anul 1487, care pomenea de satul Hurez. Denumirea actuală provine de la numele de "ciuhurez", pasăre asemănătoare bufniței care populează pădurile din jur. Numele de Hurezi a aparținut inițial actualei localități componente Romani de Jos, pe valea râului cu același nume, despre care se fac mențiuni documentare în secolul XV-lea. La sfârșitul secolul XVII|secolului al XVII-lea este menționată documentar cifra de 100 de locuitori rumâni în satul Romani de Jos. Fișier:Het stadje Horezu.jpg|thumb|left|300px|Strada principală din târgul Horezu în perioada interbelică Aici, la Romani de Jos domnul martir Constantin Brâncoveanu, construiește o mănăstire care reprezintă o sinteză a artei și măestriei poporului român până în acel timp, mănăstirea Horezu, construcție care s-a făcut între anii 1690-1693. A târnosit-o la 8 septembrie 1693. Cu timpul, vatra satului se mută peste deal la circa 2 km, probabil datorită faptului că traseele de transhumanță, cât și celelalte drumuri se intersectau în acel loc. Era deci un loc prielnic dezvoltării unui târg, unde oamenii din zonă puteau proceda la diferite schimburi comerciale. Oierii vindeau lână și brânză, cumpărau cereale și produse de băcănie. Olarii vindeau produse ceramice necesare în gospodăriile rurale și-și luau hrană. Târgul ceramicii românești la Horezu este organizat începând cu anul 1971[http://www.evz.ro/detalii/stiri/targul-ceramicii-romanesti-la-horezu-806801.html Târgul ceramicii românești la Horezu], 7 Iunie 2008, Nicoleta Ene, evz.ro, accesat la 28 noiembrie 2011[http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-06-02/de-astazi-targul-ceramicii-populare-romanesti-la-horezu-canta-de-astazi-cocosul.html De astazi, Targul Ceramicii Populare Romanesti La Horezu canta de astazi… Cocosul!], 2 Iunie 2007, Eugenia Popescu, 9am.ro, accesat la 28 noiembrie 2011. Cocoșul de Hurez, ca motiv popular, este simbolul depresiunii Horezu și reprezintă trezirea la viață a țăranului român.

Localitati cu nume asemanator:

Horezu, Gorj
Horezu, Olt
Horezu, Valcea
Horezu-Poenari, Dolj