Craciunelu de Jos, Alba

Crăciunelu de Jos, judetul Alba, Romania.

Detalii Craciunelu de Jos, judetul Alba, Romania. Detalii despre localitatea Craciunelu de Jos strazii, coduri postale, vremea, istoric, obiective, cazare, poze etc.
Harta Craciunelu de JosVremea Craciunelu de Jos
Firme Craciunelu de JosStrazi Craciunelu de JosCoduri postale Craciunelu de Jos
Coordonate: 0° 0′ 0″, 0° 0′ 0″
Populatia
Suprafata
Altitudine
Poze imagini Craciunelu de Jos
Distante rutiere Craciunelu de Jos
Scoli Craciunelu de Jos
Biserici Craciunelu de Jos
Constructii Craciunelu de Jos
Firme transport Craciunelu de Jos
Stomatologie Craciunelu de Jos
Veterinar Craciunelu de Jos
Alte detalii in curand

Istoric

Atestată documentar pentru prima dată în anul 1324 cu numele de domus Karachyni, din 1733 Also-Kracsunfalva, este cunoscut mai mult ca centru viticol. Situat pe malul Târnavei, la circa 6 km vest de orașul Blaj, în județul Alba, localitatea Crăciunelu de Jos, important centru viticol al Podgoriei Târnavelor, este menționat documentar pentru prima dată la 10 iulie 1324. Însă, pe raza satului s-au descoperit urme de neolitice, din epoca bronzului și morminte de inhumație scitice specifice primei vârste a fierului, Hallstatt, astăzi expuse în cadrul Muzeului Brukenthal din Sibiu. După anul 1324, satul este amintit într-un act din 11 mai 1396, cu ocazia delimitării domeniilor Episcopia Transilvaniei|Episcopiei Transilvaniei, iar la 16 august 1370 o parte a domeniului Crăciunelu este luată în stăpânire de nobilul Ladislau de Galda și de soția sa Elisabeta. În statistica din anul 1553 satul figura printre localitățile cu populație predominant românească din comitatul Alba. Mai târziu, în anul 1836 sătenii, cu sprijinul episcopului unit Ioan Lemeni și al baronului Ioan Banffi de Lasontz, au ridicat biserica din zidărie „Sfântul Ierarh Nicolae” situată în partea centrală a localității, iar în anul 1900, conform recensământului oficial maghiar, Crăciunelu de Jos număra 1223 locuitori, din care 1063 (86,9%) erau români. În anii Primului Război Mondial numeroși tineri din sat au luptat și și-au dat viața pe fronturile din Galiția, Bosnia-Herțegovina, Serbia etc., de partea armatei Austro-Ungaria|austro-ungare. Între tinerii căzuți pe câmpurile de luptă în această perioadă se numără: Gheroghe Bonțida, Ioan Cristea, Ioan Damian, Irimie Damian, Ioan Fântână, Gheorghe Oltean, frații Ioan și Alexandru Roșa. Legislația adoptată de statul român după 1918 și-a arătat binefacerile și pentru sat și locuitorii săi, îndeosebi după aplicarea reformei agrare din 1921. În această perioadă populația Crăciunelului a crescut numeric, ajungând la 1666 locuitori la recensământul din anul 1930. Din aceștia 1450 erau români, 164 maghiari, 40 țigani, 8 germani și 4 evrei. Intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial, la 22 VII 1941, sub ordinele generalului Ion Antonescu, a marcat profund și locuitorii satului Crăciunelu de Jos. Zeci de tineri din localitatea de pe Târnavă și-au vărsat sângele în încleștările din Basarabia, Crimeea, de la Cotul Donului etc., de partea armatei Regatul României|regale române. Lor li se adaugă atât cei care vor da jertfa supremă, între 23 VIII 1944 și 12 V 1945, în luptele date împotriva Germaniei naziste, cât și cei care vor pieri ca prizonieri în lagărele de pe întinsul Uniunii Sovietice. Între cei 42 de eroi din Crăciunelu de Jos căzuți în cel de-al doilea război mondial, 35 au pierit pe frontul antisovietic și în lagărele staliniste, iar 7 după declanșarea ostilităților cu Germania. În memoria acestor eroi, după anul 1990, în localitatea Crăciunelu de Jos a fost înălțată o troiță.

Localitati cu nume asemanator:

Craciunelu de Jos, Alba
Craciunelu de Sus, Alba