Frumuseni, Arad

Frumușeni, judetul Arad, Romania.

Detalii Frumuseni, judetul Arad, Romania. Detalii despre localitatea Frumuseni strazii, coduri postale, vremea, istoric, obiective, cazare, poze etc.
Harta FrumuseniVremea Frumuseni
Firme FrumuseniStrazi FrumuseniCoduri postale Frumuseni
Coordonate: 0° 0′ 0″, 0° 0′ 0″
Populatia
Suprafata
Altitudine
Poze imagini Frumuseni
Distante rutiere Frumuseni
Biserici Frumuseni
Constructii Frumuseni
Firme curatenie Frumuseni
Manastirea Bizere Frumuseni
Alte detalii in curand

Istoric

Frumușeni, localitate situată pe drumul județean nr. 682, prezintă mai multe obiective importante. În partea de nord-est se găsește "Fântâna turcului", în formă circulară, căptușită cu piatră. Langă fântână se văd urmele unei construcții străvechi, din cărămidă, lungă de cca 4 m și înaltă de 2 m, legate de fântână cu un mortar dur. Într-un sector de cca 8000 mp se găsesc urme de piatră șlefuită, aduse din altă parte (granit, gresie, porfir etc.) și urmele unui terasament. Unii istorici afirmă că aceste vestigii au aparținut cetății Sodi, atestată documentar în sec. XV-XVI. În apropiere, lângă "Dealul Căprii", unde s-au găsit urme dacice și feudale (sec. XII-XIII) este vechea albie a Mureșului, existentă până în secolul al XIX-lea; în evul mediu erau în aceste părți un important vad și o vamă. La acest vad al Mureșului, în apropierea cetății, s-a desfășurat în iunie 1527 bătălia hotărâtoare între țăranii români, maghiari si sârbi, răsculați sub conducerea lui Iovan Nenada și armatele nobiliare. Trei zile, cele doua oști au stat față în față, nobilimea așteptând noi întăriri. Țăranii cu o vitejie deosebită au atacat armata nobiliară avand sorți de izbândă, dar sosirea unor noi trupe nemeșești de la Caransebeș, Lugoj, Timiș|Lugoj și Hunedoara, superioare numericește, a decis în favoarea nobililor bătălia. Nu este însa exclus ca cetatea amintită să se fi găsit de fapt pe dealul "Schanzberg", situat la nord-vest de sat, avand o diferență de nivel de 5 m față de câmpia înconjuratoare. Aici se pot bine distinge șanțurile de odinioară, care străjuiau o construcție pătrată din pământ, bârne și piatră, cu laturile de cca 60 m. La colțuri se poate bănui că existau bastioane. Săpăturile recente efectuate în acest loc, au scos la iveală obiecte de ceramică și vârfuri de suliță aparținând secolelor anterioare stăpânirii otomane care se păstrează actualmente în muzeul școlar. Lângă "Schanzberg", o denumire locală, s-a menținut amintirea unui vechi sat românesc, care a căzut victimă la mijlocul secolului al XVIII-lea vitregiei stăpânirii habsburgice. Prin colonizarea satului cu populație germană, în deceniul al șaptelea al secolului al XVIII-lea, locuitorii români au fost mutati în Toracul- Mic din Banatul Sârbesc. În anul 1774 satul era populat în întregime cu populație germană. Odată cu venirea populației germane dispare și parohia ortodoxă română. Dupa al doilea război mondial, în Frumușeni au fost colonizate mai multe familii de români din Apuseni. Cu această ocazie a fost reânființată și parohia ortodoxă română. Înca de la început slujbele religioase se țineau într-o capelă amenajată într-o casă. Dupa 1989 enoriașii îsi edifică o biserică din cărămidă, cu hramul "Pogorarea Sfântului Duh", sfințită în 1997 de Î.P.S. dr. Timotei Seviciu episcopul Aradului. În sat (la nr. 188) reține atenția școala veche a cărei existență se poate atesta documentar înca din 1779. Actuala cladire ridicată în 1866, păstrează și clopotnița ce se afla în acel loc. Căminul cultural (la nr. 379), odinioară han și stație de poștalion, găzduiește azi un mic muzeu cu numeroase piese, adunate de membrii cercului de istorie al școlii: materiale arheologice descoperite la Dealul Căprii, Schanzberg si Fântâna turcului, etc. provenite dintr-o perioadă începand cu secolul al VI-lea i.e.n.; obiecte etnografice (ceramică locală, obiecte casnice, mobilier etc); monede. Centrul satului, azi prevăzut cu un frumos parc, a găzduit, la 26 martie 1909, o impozantă adunare a socialiștilor locali și a maselor din satele învecinate. Atelierele de împletit nuiele din Frumușeni realizau frumoase obiecte răspândite în toate colțurile României și în zeci de state ale lumii. Folosindu-se de experiența seculară, ca și de posibilitațile oferite de materia primă special plantată și aclimatizată aici, răchita roșie hibridă, sute de muncitori se ocupau cu artizanatul, împletind cele mai variate coșuri și alte articole, în sute de modele.

Localitati cu nume asemanator:

Frumuseni, Arad