Bobalna, Cluj

Bobâlna, judetul Cluj, Romania.

Detalii Bobalna, judetul Cluj, Romania. Detalii despre localitatea Bobalna strazii, coduri postale, vremea, istoric, obiective, cazare, poze etc.
Harta Bobalna Vremea Bobalna
Firme Bobalna Strazi Bobalna Coduri postale Bobalna
Coordonate: 0° 0′ 0″, 0° 0′ 0″
Populatia
Suprafata
Altitudine
Poze imagini Bobalna
Distante rutiere Bobalna
Puncte utile Bobalna
Alte detalii in curand

Istoric

Prima menționare documentară a satului Bobâlna este din 1332. Bobâlna este cunoscută îndeosebi ca fiind locul de unde a pornit răscoala de la Bobâlna în 1437, provocată de înăsprirea asupririi feudale și de măsurile excepționale luate de episcopul Gheorghe Lepeș în anul 1436. Cea mai importantă răscoală din Regatul Ungariei, înainte de marele război țărănesc din 1514, a început atunci când episcopul catolic al Transilvania|Transilvaniei a cerut să se plătească Zeciuială|zeciuiala, care nu mai fusese strânsă din 1434, într-o singură tranșă. Mai mult, micii nobili maghiari și locuitorii români (care înainte erau scutiți de plata zeciuielii, fiind ortodocși) au fost și ei obligați să o plătească. Când țăranii au refuzat să plătească, episcopul i-a excomunicat. Țăranii erau nemulțumiți și de faptul că înca din timpul lui Ludovic I al Ungariei|Ludovic I cel Mare, regele Ungariei, fuseseră scoși (în 1365) de sub autoritatea comiților regali și puși sub jurisdicția moșierilor. Treptat, aceștia i-au privat pe țărani de dreptul lor de până atunci la strămutare liberă. Răscoala a izbucnit în nordul Transilvaniei, dar s-a răspândit cu repeziciune spre comitatele Comitatul Sătmar|Szatmár (Satu Mare) și Szabolcs. În luna aprilie sau mai, pe dealul Bobâlna (în maghiară Bábolna) s-a adunat o oaste de țărani români și mahiari, sprijinită de mii de locuitori ai orașelor, de lucrătorii de la Ocnele din Dej, Sic, Cojocna, și de unele elemente ale micii nobilimi, și au construit o tabără după model husit. La sfârșitul lunii iunie 1437 au înfrânt armata nobililor, obținând la 6 iulie 1437 prin Convenția de la Cluj - Mănăștur satisfacerea unor nevoi sociale, economice și politice cum au fost: dreptul de liberă strămutare, abolirea nonei, micșorarea rentei feudale în bani, natură și muncă. Nobilimea, clerul, fruntașii secui și sași, categoriile privilegiate, au încheiat la 16 septembrie 1437 la Căpâlna, Sălaj|Căpâlna, o înțelegere care purta numele Unio Trium Nationum prin care se obligau să se ajute reciproc împotriva răsculaților, a turcilor, și uneori chiar împotriva regalității maghiare. Au cerut înființarea și recunoașterea unei stări Stare: pătură sau clasă socială, cu statut reglementat de stat. proprii, care să se numească Universitas Hungarorum et Valachorum (Starea ungurilor și a românilor). Ei erau conduși de un nobil sărac, Antal Nagy de Buda, și de cinci căpitani (trei țărani unguri, un țăran român și un "burgher" (burghez) din Cluj).

Localitati cu nume asemanator:

Bobalna, Cluj
Bobalna, Hunedoara