Feiurdeni, Cluj

Feiurdeni, judetul Cluj, Romania.

Detalii Feiurdeni, judetul Cluj, Romania. Detalii despre localitatea Feiurdeni strazii, coduri postale, vremea, istoric, obiective, cazare, poze etc.
Harta Feiurdeni Vremea Feiurdeni
Strazi Feiurdeni Coduri postale Feiurdeni
Coordonate: 0° 0′ 0″, 0° 0′ 0″
Populatia
Suprafata
Altitudine
Poze imagini Feiurdeni
Distante rutiere Feiurdeni
Alte detalii in curand

Istoric

Comuna a fost întemeiata pe la mijlocul secoulului al XIII-lea, cea mai veche diplomă in care se pomeneste numele comunei este din 1314 și se află in arhiva de stat din Budapesta sub numărul 28715. Numele comunei apare in Evul Mediu sub urmatoarele forme: - Villa Feyerd - Terra Feyrd - Possesion Feird - Fyerd -Feyerd -Veyerd -Pheyerd In timpul stăpânirii maghiare se numea Fejérd iar românii ii ziceau Feiurd. Dupa unirea Transilvaniei cu România, numele a fost schimbat in Feiurdeni. Proprietarul Feiurdului din anul 1326 era fiul voievodului maramureșean, Nicolaie. Cu 50 de ani mai târziu in anul 1377 după cum aflăm intr-o diplomă eliberată de Ludovic de Anjou, fiul lui Carol Robert, în 25 Mai 1377 din Târgul Secuiesc, comuna Feiurdeni era proprietatea lui "Ioan Fiul Banului Simion". Ceilalți proprietari sunt fără îndoială maghiari. Fiul lui Sanislău Báthori a fost introdus in posesiunea Feiurdului in anul 1409. Între anii 1450, 1460 fii lui Sanislău Bathory, amanotează proprietatea Fejèrd lui Ștefan Forgolan, fiul lui Nicolae Magnus care ajungând proprietarul comunei primește nobilimea cu pronumele de "Fejèrdi" dar în 1467 fiind disgrațiat ii se ia proprietatea. În anul 1468 donează o parte din proprietatea lui protopopului de Târnava si canonic de Alba-Iulia Nicolae, si fraților acestuia. În anul 1470 regele Matia donează si cealalată parte din fosta proprietate a lui Ștefan. În acest act de donație regele spune ca locuitorii acestei comune să se bucure de toate drepturile pe care le au locuitorii Clujului. Aici se înșiră de asemenea și din ce anume se compun acele proprietați: pământuri arătoare, lucrate si neluvrate, din ogoare, livezi, pășuni, fânațe, păduri, vii, podgorii, dealuri, văi, ape, si râuri, piscine, locuri de pescuit si mori. În urmatoarele secole posesiunea Feiurdului se schimbă des. Printre proprietari amintim: văduva lui Toma Sombori fiica lui Ioan Bathori, și fetele lui Ladislau Bathori; primarul Clujului, Ambrosiu Szabo; familia Báthori Miklós; Gábor Sombori s.a.m.d. Anul 1805 a fost unul dintre cei mai nefericiti. Au cazut ploi multe, iar în timpul secerii a nins. Iar anul 1816, 1817 a fost o foamete generală in ardeal, aceasta afectând si comunitatea din satul Feiurdeni. În 1821 proprietar era Br. Wesselényi Farkas, care a construit un castel frumos de cărămida in stilul renașterii. Castelul era așezat cu fața spre apus, pe șase scări de piatră frumos cioplite te urcai într-o verandă spațioasă de unde urcai într-o sală mare în care era o sobă uriașă de teracotă albă. Din ea se deschideau doua uși. Cea a stăpânului și cea a doamnei. În palat mai era si o capelă. În spatele acestuia era un parc de stejari, ulmi și brazi uriași, și o gradină cu pomi. Părăsit de stăpâni palatul s-a ruinat in jurul anilor 1900. La Revoluția din 1848, singurul nume care apare este al unui student de 16 ani Simion Petean, devenit mai târziu preot in Juc. Prima Școală deschisă după 1848 l-a avut ca profesor pe Vasile Pop, care știa Românește, Nemțește si Ungurește. În 1872 a fost un foc mare, care a distrus toate gospodăriile de pe Ulița Mare. În 1870 s-a facut cea mai mare comasare a hotarului, care a rămas până in zile noastre. În 1893 satul a fost pustiit de holeră, aceasta secerând multe vieți omenești. După 1899, cea mai mare proprietară a pământului a fost văduva Contesa Clem Karacsay care și-a parcelat și vândut moșia sa țăranilor din sat(1904-1906). Tot în acea vreme mai trăiau în sat și doi frați evrei.

Localitati cu nume asemanator:

Feiurdeni, Cluj