Marginenii de Sus, Dambovita

Mărginenii de Sus, judetul Dambovita, Romania.

Detalii Marginenii de Sus, judetul Dambovita, Romania. Detalii despre localitatea Marginenii de Sus strazii, coduri postale, vremea, istoric, obiective, cazare, poze etc.
Harta Marginenii de SusVremea Marginenii de Sus
Firme Marginenii de SusStrazi Marginenii de SusCoduri postale Marginenii de Sus
Coordonate: 44° 55′ 55″, 25° 45′ 2″
Populatia
Suprafata
Altitudine
Poze imagini Marginenii de Sus
Distante rutiere Marginenii de Sus
Alte detalii in curand

Istoric

Atestat documentar la 27 mai 1510, cu 104 ani înainte de satul Dărmănești, satul Mărginenii de Sus a fost strâns legat până la sfârșitul secolului al XIX-lea–începutul secolului al XX-lea de familia boierească Constantin Cantacuzino. Moșiile Mărgineni de pe teritoriul satului Mărgineni sunt cele mai vechi din punct de vedere istoric care aparțin astăzi administrativ comunei Dărmănești. Acestea aparțineau jupânului Drăghici – mare comis și jupânului Udriște – postelnic, cu fiii lor, prin “dania lui Vlad Voievod cel Tânăr, fiul marelui Vlad Voievod” din 27 mai 1510. În secolele XV –XVI boierii “at. Mărgineni” erau printre cei mai puternici din Țara Românească. Importanța acestui centru s-a reflectat și în construcțiile ce se înalțau falnice cândva pe aceste pământuri. Pe aceste moșii au existat două construcții bisericești: Mănăstirea de pe Cricov, având hramul “Sfinții Voievozi Mihail și Gavril” și Mănăstirea Mărgineni, la N și NE de Cricov, ctitorita la 1646 de Constantin Cantacuzino. Tot de aceste timpuri trebuie legate si Palatul Cantacuzinilor de la Filipeștii de Târg, construit de Constantin Cantacuzino între 1633-1653, Palatul de la Florești și Palatul lui Pană Filipescu de pe “drumul domnișorului” – pe care “fugeau domnișorii și boierii țării în timpul năvălirilor dușmane” -, parcul și heleșteul, despre care Grigore Zagoritz scria că “la Mărginenii Pîrliti au stat în picioare până acum câteva decenii cele mai luxoase palate vechi și cea mai de artă dintre bisericile întregii regiuni”. Satul Mărgineni este puternic legat și de legendele despre Preda Buzescu, “mare vlastelin și prim sfetnic al lui Radu Șerban între 1602-1608”, despre luptele sale cu tătarii. Satul Mărginenii de Sus rămâne pe partea dreaptă a râului Provița pe mosia mănăstirească, până în 1861, când din cauza inundațiilor se mută într-o zonă mai ridicată, pe partea stângă a apei, unde în 1861 și-au construit biserica cu hramul “Sfinții Voievozi Mihail și Gavril” ce există și astăzi după mai multe renovări. Primii care s-au mutat în această vatră a satului au fost Bouleștii și Caloteștii. “Dacă ne întoarcem în timp, aproape toți suntem neamuri, căci ne tragem de la două familii: Bouleștii și Caloteștii.”, mărturisește domnul Ion Gheorghe Boulescu. Deși are în spate o istorie cu care multe localități s-ar mândri, apartenența administrativă fluctuantă a satului nu a favorizat-o. Astăzi, Mărginenii de Sus numără în jur de 1220 de săteni care rar se mai numesc Boulescu sau Calotă, alte nume fiind mai frecvente: Giurea, Miron, Perșunaru, Stan, Ștefan, Zănescu, iar de monumentele arhitecturale ce cândva dominau regiunea, nu se mai stie nimic, fiind distruse sau adânc îngropate. Încet, încet, satul își uită trecutul.

Localitati cu nume asemanator:

Marginenii de Jos, Prahova
Marginenii de Sus, Dambovita