Tecuci, Galati
Tecuci, judetul Galati, Romania.
Detalii Tecuci, judetul Galati, Romania. Detalii despre localitatea Tecuci strazii, coduri postale, vremea, istoric, obiective, cazare, poze etc.Harta TecuciVremea Tecuci
Firme TecuciStrazi TecuciCoduri postale Tecuci
Coordonate: 0° 0′ 0″, 0° 0′ 0″
Populatia
Suprafata
Altitudine
Poze imagini Tecuci
Distante rutiere Tecuci
Benzinarii TecuciTimp liber TecuciMagazine TecuciPuncte utile TecuciAuto TecuciFarmacii TecuciTaxi TecuciScoli TecuciPrimaria TecuciGradinite TecuciLibrarii TecuciCoafura TecuciBanci TecuciBibliotecii TecuciBiserici TecuciMagazine TecuciConstructii TecuciPosta Romana TecuciFirme curatenie TecuciFirme transport TecuciFirme it TecuciPompieri TecuciLaborator analize TecuciMuzee TecuciStomatologie TecuciGinecologie TecuciVeterinar TecuciAvocat TecuciRezervatia stiintifica Locul fosilifer RatesMuzeul mixt din TecuciAlte detalii in curand
Istoric
In Scrisoarea despre Tecuciu publicata de Alexandru Papadopol Calimah in revista Convorbiri literarein 1893 si preluata apoi de Theodor Ciuntu in Dictionarul geografic statistic si istoric al judetului Tecuciu in 1897 si mai apoi in Marele dictionar geografic al Rominiei din 1902 se publica un fragment dintr-un document cunoscut sub numele de Diploma Birladeana gasit chipurile in Rusia intre documentele lui Dimitrie Cantemir, din care ar rezulta ca prima atestare documentara a Tecuciului ar fi din 20 mai 1134.In opinia lui P.P.Panaitescu Diploma Birladeana si Hrisovul lui Iurg Koriatovici sunt falsuri ale lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. Primul document serios in care apare denumirea orasului Tecuci este o scrisoare, din 1 septembrie 1435, care este adresată regelui Poloniei, Vladislav Iagello și înștiința că Iliaș Voievod s-a împăcat cu fratele său Ștefan, cedându-i, printre altele, și orașul Tecuci. Tot aici se vorbește despre organizarea internă a Moldova|Moldovei, aici menționându-se ocoalele cu moșiile orașelor Chilia, Vaslui, Bârlad și Tecuci. Un document, care prezintă aceeași importanță, atât pentru viața economică, cât și pentru atestarea localității, este așezământul comercial din 3 iulie 1460, pe care Ștefan cel Mare îl acordă negustorilor leopolitani din Suceava și care se păstrează în original în arhiva municipală din Lemberg În timpurile vechi, fiind aproape de hotarul Moldovei spre Valahia, se numea „oraș de margine destul de bun”, explicație pe care o dă Joppecourt, ostaș nobil din Lotaringia. Administrația târgului Tecuci s-a întemiat în Evul Mediu, ca și celelalte așezări urbane, pe două principii: autonomia orășenească și reprezentarea puterii centrale. Astfel, conviețuiau o comunitate orășenească autonomă, care-și alegea ea însăși cârmuitorii, cu o administrație proprie, cu drept de judecată propriu, cu veniturile sale și reprezentanții domnului cu atribuțiile lor bine determinate, distincte de cele ale reprezentanților comunității. Conducerea orașelor moldovenești a avut un dublu caracter: pe de o parte, a fost o conducere autonomă exercitată de șoltuz, ajutat de doisprezece pârgari, iar pe de altă parte a existat un permanent control al domniei reprezentată de orlicul de târg, iar din secolul al XVI – lea de ureadnic. Stema medievală se prezintă ca un scut despicat, fiind reprezentat în dreapta, pe fond albastru, un turn de veghe, de argint, în vârful unei coline tot de argint, iar în stânga, pe fond roșu, un iepure de aur, ridicat în două labe spre dreapta, având deasupra două stele de aur cu cinci raze. Aceasta este o veche stemă rectificată, la care s-a adăugat movila de la Tecuci, care servea în vremurile cele mai vechi drept loc de veghe. Până la instaurarea comunismul în România|regimului comunist în România a fost reședința județul Tecuci (interbelic)|județului Tecuci.A fost declarat municipiu în anul 1968. În anul 1920, s-au înființat: Societatea Culturală „Ștefan Corodeanu”, în cadrul Școlii Normale de Băieți și Societatea de Educație Națională de pe lângă Cercul Militar.În același timp, Teatrul Comunal devine gazda primitoare a nenumărate șezători, conferințe sau concerte, la realizarea cărora contribuiau nu numai cadrele didactice, corpul clerical ci și avocații, medicii sau ofițerii așezării. Într-un asemenea mediu, descinde la Tecuci dr. Grigore Tabacaru, numit din septembrie 1923 ca profesor de filozofie la Școala Normală din Tecuci. Din inițiativa sa, pe 25 noiembrie 1923, un grup de intelectuali – între care s-au remarcat: avocații Virgil Mironescu, V.G.Beldie și Traian Corodeanu, profesorii Șt.Corodeanu și Antoaneta Bogdan, institutorii Gh.Popovici și Zoe Țuchel, căpitanul I.Diea și protopopul N.Conduratu – pune bazele Ateneului Cultural, al cărui principal scop era acela de a contribui la îmbogățirea „culturii naționale, sociale, juridice, religioase, morale, cetățenești, artistice și științifice a maselor populare” din reședința și satele județului. Pe 20 martie 1938, un grup de „cetățeni ai orașului Tecuci”, ce reprezentau „toate categoriile sociale”, s-a reunit, „în urma convocării regionalei Moldova, la sediul Școalei Primare Nr.1 de fete pentru a întemeia Căminul Cultural Orășenesc al Fundației „Principele Carol”. Acest Cămin Orășenesc va purta numele neuitatului scriitor Calistrat Hogaș. Ziarul local Curierul Tecuciului inaugurează o pagină dedicată Căminului Cultural, în care erau prezentate principalele sale realizări, regăsindu-se aici diversele șezători literare, expoziția de pictură a profesorului I.N.Peiu, conferințele: „Performanțele politicii românești”, de Pamfil Șeicaru, fost elev al Gimnaziului „D.A.Sturdza” și „Pentru ce luptăm dincolo de Nistru?”, susținută de scriitorul de origine tecuceană Al.Lascarov Moldoveanu. La 20 mai 1934, Primăria orașului Tecuci emite decizia de înființare a muzeului și a bibliotecii, iar la 25 august în același an, primarul C. Condrache, într-o adresă către Prefectura județului Tecuci, menționează faptul că s-au constituit un muzeu și o bibliotecă sub egida „Fundației Culturale Teodor și Maria Cincu”. Dar abia la 1 aprilie 1935, Biblioteca Comunală se instalează, alături de Muzeul de Arheologie și Științele Naturii „Mihail Dimitriu”, în palatul donat special pentru acestea de către Teodor Cincu. Biblioteca Comunală va fi deschisă publicului din luna aprilie a anului 1937, având ca bibliotecar pe Mihalache D.Naum, școlarizat special la București. Biblioteca Municipală primește în 1994 numele poetului „Ștefan Petică”. Comisia interimară a Primăriei, cu ocazia ședinței din 13 iunie 1934, decide „înființarea unui muzeu comunal în orașul Tecuci, muzeu care va purta numele de Muzeul Comunal „Mihail Dimitriu”,inaugurarea oficială a Muzeului Comunal „Mihail Dimitriu” de Arheologie și Științe Naturale făcându-se la 21 noiembrie 1935, o dată cu cea a statuii lui Spiru Haret, din fața Liceului de fete „Elena și Tache Anastasiu”, în prezența ministrului Instrucțiunii Publice, dr. C.Angelescu, și a prof.univ. I.Simionescu. Cenaclul literar „Calistrat Hogaș”, numit în momentul fondării sale (1953)” George Coșbuc", a reușit să trezească interesul câtorva generații de creatori tecuceni ce aveau să se afirme în cadrul întrunirilor sale: Ovid Caledoniu, Emil Băicoianu, Doru Scărlătescu, Ioan Purdelea, Sofia Scorțaru, Aurel Brumă, Ion Panait, Dionisie Duma, Iordan Grecu, Vasile Sevastre – Ghican, Vasile Ghica, Petre Rău, Marian Mârza, Dan Vâță etc..În anul 1969, membrii cenaclului editând și o antologie intitulată : „La poarta sfertului de veac”. Catedrala "Sf.Gheorghe", din centrul orasului, este mândria tecucenilor la fel și parcul în incinta căruia se află amplasată.De asemenea tecucenii se mai mândresc și cu unitățile de invățământ gimnazial și anume: Liceul Teoretic Spiru Haret, Colegiul National Calistrat Hogaș, Colegiul National de Economie Mihail Manoilescu, Colegiul National de Agricultura si Economie, etc.Localitati cu nume asemanator:
Tecuci, GalatiTecuci, Teleorman