Baiut, Maramures

Băiuț, judetul Maramures, Romania.

Detalii Baiut, judetul Maramures, Romania. Detalii despre localitatea Baiut strazii, coduri postale, vremea, istoric, obiective, cazare, poze etc.
Harta BaiutVremea Baiut
Firme BaiutStrazi BaiutCoduri postale Baiut
Coordonate: 0° 0′ 0″, 0° 0′ 0″
Populatia
Suprafata
Altitudine
Poze imagini Baiut
Distante rutiere Baiut
Puncte utile Baiut
Librarii Baiut
Magazine Baiut
Constructii Baiut
Alte detalii in curand

Istoric

Diversitatea formelor de relief, climatul temperat continental, rețeaua hidrografică bogată și nu în ultimul rând subsolul bogat în minereuri auro-argentifere și complexe au făcut ca în depresiunea Lăpușului și implicit în Băiuț să existe continuitate și existență umană încă din Paleoliticul superior, și continuând cu Neoliticul, bronzul, fierul dacic etc. O dovadă a existenței vieții în această regiune este dată de cercetările efectuate în zonă în urma cărora s-au descoperit urme (măsele, cranii și oase de urși) în peștera de la Poiana Botizii, declarată în prezent rezervație speologică. Epoca Bronzului este perioada în care este conturată aici prezența comunității tracice, civilizația care se dezvoltă este în legătură directă cu bogatele resurse metalifere din zonă. În epoca fierului, în urma cercetărilor făcute de prestigioși cercetători români și maghiari s-a confirmat că dacii au scos și au prelucrat aurul și argintul după o tehnologie relativ bine reconstituită astăzi iar uriașa cantitate de aur dusă de romani după cucerire (106 e.n) provine și din zona metaliferă Maramureș deși nu au stăpânit efectiv zona (în acest teritoiu trăiau dacii liberi). Urme ale acestor exploatări sunt pe muntele Văratec, Remetea Sighet, Cavnic, Băiuț etc. Până și toponimul de Băiuț este de proveniență latină (de la baie, prin analogie intrarea în mină se considera tot o baie, datorită temperaturii ridicate a mediului umed și închis) Pentru perioada secolelor VI – XII (e.n) toate dovezile și argumentele arheologice, etnografice, numismatice, toponimice, epigrafice și logice, precum și contactul direct cu marile migrații ale unor populații din primul mileniu al e.n pledează pentru existența și continuitatea românilor în bazinul minier Maramureș, în zona depresionară Lăpuș. Deși este atestată documentar în anul 1630, mina din Băiuț a fost pomenită pentru prima dată în documente în anul 1315 și era încorporată în sens administrativ mai larg în Țara Lăpușului (Terra Lapus). La început în anul 1630 s-a numit Lapos-Banya (kedar, IV, 549) urmând ca în anul 1850 să fie denumită Bajutzte, iar din 1854 Olah Lapos – Banya sau Băiuța (adică o mină mai mică din hotarul comunei Olahlapos(Lăpușul Românesc)). După alte documente aflăm că se mai numea, prin 1913 și Erzsebetbanya, fie în amintirea proprietaților de aici a Elisabetei, soția lui Iancu de Hunedoara și mama lui Matei Corvin, fie pentru a elimina din denominația minei Băiuț partea care atestă apartenența ei la o localitate pur românească, cuprinsă în sintagma Olah Laposbanya. Atestat din sec.XVIII sub numele de Oláhláposbánya, când a început extracția minereurilor, și popularea văii cu meseriași veniți în principal din Moravia, Zips, Silezia, Galiția. La începutul secolului XX se practicau diferite meserii, contribuind la o puternică dezvoltare economică. Exploatarea resurselor minerale reprezintă activitatea principală, iar ca anexă, pe lângă mină, funcționau ateliere de fierărie, lăcătușerie, tâmplărie (la început cu mașini acționate hidraulic). Ulterior, energia electrică era furnizată de un generator acționat de o turbină de abur alimentat de la un cazan cu lemne, înlocuit in anii 50 cu un grup electrogen pe bază de combustibil Diesel. Pe lângă minerit, se practică exploatarea lemnului, fiind în funcțiune mai multe gatere hidraulice acționate de apa colectată din râu și dirijată prin canale ingenios construite. Au mai funcționat ateliere de tâmplărie, fierărie, un atelier de fabricat pipe, și un atelier de uscat semințe de brad pentru valorificarea potențialului pădurilor din zonă. Se practică la scară mică creșterea animalelor, sezonier culegerea fructelor de pădure și a ciupercilor. Satele din jur valorificau legume, fructe și produse animaliere pe piețele din Băiuț. În anul 1893 Dr. Intze Béla a înființat o stație pilot de preparare vaccin contra variolei.

Localitati cu nume asemanator:

Baiut, Maramures