Vad, Brasov
Vad, judetul Brasov, Romania.
Detalii Vad, judetul Brasov, Romania. Detalii despre localitatea Vad strazii, coduri postale, vremea, istoric, obiective, cazare, poze etc.Harta VadVremea Vad
Firme VadStrazi VadCoduri postale Vad
Coordonate: 0° 0′ 0″, 0° 0′ 0″
Populatia
Suprafata
Altitudine
Poze imagini Vad
Distante rutiere Vad
Alte detalii in curand
Istoric
Fișier:MirceatheElder.jpg|thumbnail|120px|right|Mircea cel Bătrân În legătură cu istoricul satului, se cunoaște că populația acestuia, până prin secolul al XII-lea|secolele al XII-leaC. Stan, Școala poporană din Făgăraș și depe Târnave, Vol. I, Făgărașul, p. 455. - secolul al XV-lea|al XV-lea, se găsea așezatǎ undeva pe pârâul Râul Urășa|UrășaUrășa izvorește aproape de Dumbrava Vadului și se varsă în râul Olt. Cf. C. Stan, Școala poporană din Făgăraș și depe Târnave, Vol. I, Făgărașul, pp. 455 - 456., localitatea numindu-se Săliște, în Braniștea Urǎșei, (atestatǎ în anul 1400, într-un document emis de cancelaria voievodului muntean Mircea cel Bătrân), dar din cauza lipsei de apă, tot mai acută, ori din cauza apropierii prea mari de hotarul satului Toderița, Brașov|ToderițaC. Stan, Școala poporană din Făgăraș și depe Târnave, Vol. I, Făgărașul, p. 456., populația a început să se mute la vreo 3 - 4 km spre răsărit, în locul în care se găsește astăzi satul Vad. Cea mai veche mențiune referitoare la Vad datează din secolul al XV-lea. Printr-un document din 10 iunie 1417Vezi: Valentina Popa - Țara Făgărașului sub stăpânirea domnilor munteni, in Cumidava VI, (1973), Muzeul Județean Brașov, Brașov., Mircea cel Bătrân a întărit lui Ion, lui Borcea„O parte a acestei familii a trecut în Săliște, Sibiu|Săliște”. In C. Stan, Școala poporană din Făgăraș și depe Târnave, Vol. I, Țara Făgărașului|Făgărașul, p. 456 și lui Calian„Din Caliani se trage generalul austriac Caliani, care s-a remarcat în revoluția dela 1848.” Vd. C. Stan, Școala poporană din Făgăraș și depe Târnave, Vol. I, Țara Făgărașului|Făgărașul, p. 456.,{{Citat|boiarinului domniei mele ca să le fie lor satul Braniștea Urășei și la Vadul Șercaiei [...], de moșie și de moștenire și de toate slujbele și dări și dijmele, câte le vor afla întru tot ținutul țării [...] domniei mele.}}Se specificau unele părți de hotar a căror toponimie se menține și astăziToponime românești pe teritoriul satelor Șercaia, Brașov|Șercaia și Vad existente și astăzi: Valea Seacă, Râul Scurta|Scurta, Râul Urășa|Urășa, Toplița, Ruptura, Belciug, Râul Băluș|Băluș, Gura Văii, Sub Coastă; Vd. C. Stan, Școala poporană din Făgăraș și depe Târnave, Vol. I, Făgărașul, p. 392.. Menționăm că și în prezent există la Vad numele de familie Borcea, iar numele de familie Calian se întâlnește în satul vecin, Șinca Veche, din comuna Șinca Veche|Șinca. La recensământul (conscripțiunea)Conscripțiunea Românilor din Transilvania de la 1733 realizat(ă), în Ardeal, în anul 1733, la cererea episcopului de la Blaj, Inocențiu Micu|Ioan Inocențiu Micu-Klein, în localitatea românească (Locus valachicus) Vad, erau recenzate 73 de familii, (în medie, cu câte 5 membri fiecare). Cu alte cuvinte, în Vadul anului 1733, trăiau circa 365 de suflete,Augustin Bunea, (1900), Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaj, p. 303. toți români. Aflăm, din registrul aceleiași conscripțiuni, că erau recenzați doi preoți: Iuon și Stan (în limba maghiară|ortografie ungurească, Sztán), ambii BRU|uniți, precum și o casă parohialăÎn latină, în original: Domus parochialis, o biserică greco-catolică; de pe fânețele parohiei se obțineau 6 care de fân În limba latină, în original: Foenata currum: 6,... Din punct de vedere bisericesc, Vadul anului 1733 aparținea protopiatului de Veneția de Jos, Brașov|Veneția de JosÎn latină, în original: Archidiaconatus Venecziensis.Augustin Bunea, (1900), p. 409.Numele localității (Vád), precum și al preoților (Iuon și Sztán), deși românești, erau redate în limba maghiară|ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii erau destinate unei comisii compuse din neromâni și în majoritate din unguri. Augustin Bunea, (1900), p. 303. În 1765, satul a fost militarizat în întregime și a făcut parte din Compania a XI-a de graniță a Regimentul I de Graniță de la Orlat|Regimentului I de Graniță de la Orlat până în 1851, când a fost desființat.Localitati cu nume asemanator:
Vad, BrasovVad, ClujVad, MaramuresVad, NeamtVadas, MuresVadastra, OltVadastrita, OltVadeni, BrailaVadeni, GalatiVadu, ConstantaVadu, HunedoaraVadu, MuresVadu Anei, IlfovVadu Crisului, BihorVadu Dobrii, HunedoaraVadu Izei, MaramuresVadu Lat, GiurgiuVadu Moldovei, SuceavaVadu Motilor, AlbaVadu Negrilesei, SuceavaVadu Oii, BuzauVadu Oii, ConstantaVadu Parului, PrahovaVadu Pasii, BuzauVadu Rosca, VranceaVadu Sapat, PrahovaVadu Soresti, BuzauVadu Stanchii, DambovitaVadu Vejei, IasiVadurele, SalajVadurele (Alexandru cel Bun), NeamtVadurele (Candesti), NeamtVaduri, NeamtVadurile, Vaslui